Calimara cu cerneala

Am primit o leapsa tare grea de la Fanita. Grea pentru ca e a dracului de personala, nu pot s-o dau la intors si mai trebuie s-o si gindesc serios. Ei, trebuie! Dau drumul la condei si ce-o fi o fi!

In principiu povestea incepe cu « Daca viata mea ar fi un film ». Pai nu e. Si chiar daca ar fi, despre care viata vorbim ? Despre cea reala, despre viata mea asa cum o vad eu sau despre cea pe care as vrea s-o am? Ca-s cam multe. Fiecare cu scenariul ei alburiu, opac, respectiv roz. Oricum ar fi el, filmul meu e intesat de ochi critici, mici si rautaciosi. Nu fa aia, fa aialalta, de ce-ai facut aia, cind ai s-o faci p-ailalta. Miini murdare care rascolesc pinzeturi imaculate, cutii si ierbare cu plante rare. O viata ca o ie de borangic agatata de-o creanga de copac si luata de vint si dusa in lume. Purtata in cele patru colturi din adiere in adiere. Greu de atins, aproape imposibil de prins. Se mai opreste pe antena Televiziunii din Praga, intre doua etaje ale Turnului Eiffel, mai asteapta rasaritul pe un virf de catarg, se mai legana pe Empire State Building si se dadea huta pe culoarele Casei Poporului.

Oare a ce miroase pasarea astea alba? La ce se gindeste? Cum e cintecul ei? Miinile alea mici si murdare isi pun intrebarile astea. Spectatorii la fel.

Uneori regizorul are accese de furie si da cu sapca de pamint, sare pe ea si-si fringe miinile. Alunga figurantii incurca-lume si gura-casca-improasca-bale. Plecati de-aici, sa nu va mai vad, pierde-vreme ce sinteti, nu stiti ca timpul meu e pretios?

… Si se tot duce. Traverseaza deserturi, si oceane, si orase zgomotoase. Fotografiaza copii desculti si batrini cu pipa atirnind de-un zimbet stirb. Maninca rodii coapte cu zeama in coltul gurii si calareste armasari arabi inspumati. Unde se opreste? Pentru cit timp? Nimeni nu stie, caci spectatorii inchid ochii a odihna, insa ea tot zboara, si zboara… Leapsa asta e atit de intima incit nu prea indraznesc s-o dau mai departe… Sa o ia cine vrea ! Curiozitatea imi da totusi ghes sa-i intreb pe Nicole, pe Irina si pe Nicu cum s-ar juca ei de-a regizorii daca viata lor ar fi un film.